Revenind la ideia abordată în luna septembrie 2010 pivinnd necesitatea elaborării strategiilor de prevenire a fraudăii fondurilor europene, am decis să evaluiez dinamica interesului în Români faţă de accesarea fondurilor nerambursaile. Am rămas plăcut surprins că conform datelor statistice a accesărilor prin sistemul Google, acest interes a sporit în ultimul timp, în deosebi de la începutul anului curent.
Prognozele alcătuite în baza extrapolării datelor din anii precedenţi prevăd în timpul apropiat scăderea bruscă a interesului faţă de fondurile nerambursabile europene, însă eu consider că acest trend va fi în continuă creştere (cu anumite devieri de ordin sezonier) şi că trebuie luaţi în consideraţie mai mulţi factori obiectivi pe care, cu părere de rău, la momentul de faţă Google nu îi ia în consideraţie.
Mă refer în primul rînd la faptul că fondurile europene nerambursabile reprezintă un suport real al mediului de afaceri şi nu numai. Există tot mai multe istorii de succes care confirmă teza că „se poate”. În mijloacele mass- media se publică în permanenţă informaţiile respective. Au devenit mai active organele statului responsabile de fondurile nerambursabile la diseminarea informaţiilor şi încurajarea antreprenorilor să acceseze fonduri europene structurale. Apar tot mai multe agenţii de consultanţa care îşi oferă serviciile pentru a facilita procesul de primire a banilor europeni.
Aici aşi vrea să mă opresc mai detaliat. Aceşti consultanţi au apărut ca ciuprcile după ploaie, fapt generat de interesul sporit faţă de acest gen de specialişti începând cu a doua jumătate a anului 2008. Apar tot mai multe oferte din partea consultanţilor care afirmă că pot atrage fonduri enorme, onorariul pentru aceste servicii fiind în jurul a 10 la sută din suma contractului. Sună ademenitor dacă luăm în consideraţie că până la 80% din banii investiţi în afacere vor fi restituţi din bugetul UE.
Însă se întîmplă cazuri când antreprenorul este părăsit de consultant imediat cum a fost semnat contractul de finanţare, spunândui-se că lucrul s-a făcut şi trebuie achitată contravaloarea serviciilor de consultanţă. În realitate însă problemele doar încep, deoarece odată cu semnarea contractului demarează termenul de realizare a acestuia, care fiind încălcat generează riscul de a nu mai primi rambursarea fondurilor mult râvnite.
Mai mult ca atât, condiţiile stipulate în proiect trebuie respectate cu stricteţe, indiferent de faptul că sau schimbat condiţiile pe piaţă (a apărut utilaj mai modern ca cel indicat în proiect, este necesar alt număr de angajaţi sau de altă calificare etc.).
Nu vreau să neg necesitatea consultanţilor, deoarece proceul de scriere a proiectelor neceită anumite cunoştinţe şi abilităţi. Vreau doar să atrag atenţia celor care sunt în căutarea consultanţilor la necesitatea selctării minuţioase a lor, un criteriu important fiind portfoliul proiectelor elaborate şi implementate. Deasemenea în contractul de prestare a serviciilor de consultanţă ar fi binevenită prevederea responsabilităţilor consultantului pentru neimplimentarea proiectului şi nu în ultimul rând a termenului de încetare a contractului de conultanţă la momentul primirii banilor din fondurile nerambusabile.
