Recent Centrul de Studii Contra Fraudelor a Universităţii din Portsmouth a publicat raportul privind rezilienţa la fraudă în Marea Britanie, prin compararea acestui fenomen în mediul privat, sectorul public şi organizaţiile nonguvernamentale.
La baza raportului au servit datele acumulate de la 376 organizaţii din organizaţiile private, publice şi nonguvernamentale, care au răspuns la 29 întrebări cu referinţă la eficacitatea măsurilor de combatere a fraudelor.
Întrebările au abordat următoarele aspecte:
- adoptarea strategiilor antifraudă corecte
- precizia identificării riscurilor şi costurilor
- crearea şi menţinerea unei structuri puternice
- luarea de măsuri pentru rezolvarea problemelor
- definirea succeselor şi aducerea la cunoştinţă a rezultatelor
În rezultatul examinarii datelor obţinute, s-a stabilit că instituţiile publice au o rezilienţă mai mare împotriva fraudelor ca organizaţiile nonguvernamentale şi cele private.
Deasemenea s-au constatat următoarele:
- 54% din ONG-uri nu dispun de strategii antifraudă
- 1/4 din instituţiile publice nu includ fraudele şi corupţia în registrele de risc
- 65% din companiile sectorului privat şi 80% din organizaţiile nonguvernamentale nu organizează traninguri profesionale pentru angajaţii serviciilor de antifraudă
- 51% din ONG-uri nu au programe de creare a culturii antifraudă
- 39% din sectorul public şi 68% din ONG-uri nu analizează datele în scopul detectării fraudelor
- 1/3 din ONG-uri nu dispun de îndrumări metodice clare cum se investighează fraudele
- 30% din sectorul privat şi ONG-uri nu posedă politici clare cu referinţă la aplicarea sancţiunilor atunci când este depistată frauda
- 58% din sectorul nonguvernamental şi 35% din compaiile private nu dispun de politici clare referitor la recuperarea pierderilor în rezultatul fraudelor şi mai bine de 35% din ambele categorii nu aplică pe deplin legislaţia în aceste scopuri
- 43% din sectorul public, 50% din mediul privat şi 76% din ONG-uri nu revizuiesc cu regularitate eficienţa activităţilor împotriva fraudelor
În viziunea autorului raportului, pentru ca Marea Britanie să devină mai protejată de acţiumile evazioniştilor din orice ţară a lumii este necesar de întreprins următoarele:
- evaluarea cu precizie a pierderilor în organizaţii în rezultatul fraudelor
- măsurarea beneficiului real de pe urma activităţilor antifraudă
- promovarea traningurilor profesionale specializate antifraudă pentru angajaţii din afara sectorului public
- dezvoltarea culturii antifraudă
- aplicarea tehnicilor intelegente analitice
- managementul de performanţă al activităţilor antifraudă, la fel ca şi celelalte activităţi de bază
